Spuneam acum ceva timp că 2013 a fost unul dintre cei mai fructuoşi ani pentru Lucian Ban, an ce a marcat apariţia a două discuri: Transylvanian Concert, împreună cu Mat Maneri, şi cel de faţă, Mystery (Sunnyside Records), înregistrat în componenţa cvartetului Elevation. Elevation este un ansamblu ce are deja o anumită vechime, nucleul acestuia fiind format din Lucian Ban (pian) şi Abraham Burton (saxofon tenor), secţia ritmică având o componenţă variabilă de-a lungul vremii, dar alcătuită din personaje deloc neglijabile. Pentru acest album s-au adăugat muzicienilor deja menţionaţi două nume importante ale jazzului american, John Hébert la contrabas (co-lider, împreună cu Ban, al ansamblului folosit pentru proiectul Enesco Re-Imagined) şi Eric McPherson la tobe (un mai vechi colaborator al lui Abraham Burton, împreună cu care semnează o serie de albume remarcabile). Materialul de pe album a fost înregistrat live în 2010 la Cornelia Street Cafe din New-York. Muzica rezultată din colaborarea acestor patru muzicieni este astfel o mostră a jazzului new-yorkez actual.
Mystery conţine opt piese, dintre care prima e un preludiu saxofon-tobe, iar ultima un outro. Dintre acestea, şase sunt compoziţiile lui Lucian Ban (cu excepţia preludiului şi a celei intitulate Obsolete, un solo de bas alcătuit de John Hébert), compoziţii reprezentative pentru viziunea estetică a acestuia şi care conferă albumului un contur specific. Freeflow, prima piesă propriu-zisă a albumului, îl are în centru pe Abraham Burton, a cărui forţă expresivă te face să crezi că instrumentul pe care cântă nu mai e de ajuns pentru ideile ce le are de exprimat. Soloul său, comparabil tehnicile folosite şi puterea investită cu unele înregistrări ale lui Coltrane, aproape că epuizează toată substanţa piesei, astfel că Lucian Ban, spre final, face singurul lucru care mai putea fi făcut: linişteşte apele, aduce calmul după această furtună de proporţii. Următoarele două piese, Obsolete şi Serenade, au deasemeni rolurile împărţite, prima fiind o intervenşie solistică a lui John Hébert, iar în cea de-a doua, dedicată regretatului pianist Andrew Hill, să-l avem în prim plan pe Lucian Ban. Dintre toate calităţile acesteia, aş vrea să remarc compoziţia, complexă, bine articulată, diversă în idei, în ciuda spaţiului restrâns al temei pe care-l ocupă.
Abia următoarea piesă, Of things to come, reuneşte forţele întregului ansamblu, iar din acest punct de vedere piesa poate fi considerată semnificativă pentru muzica întregului album. Ideile muzicale sunt bine conduse, ansamblul funcţionează fără reproş, iar intervenţiile celor doi solişti, Ban şi Burton, converg, fiecare cu particularităţile sale, spre acelaşi orizont. Urmează Silence (Almost), secţiunea introspectivă a albumului, şi Rank & File, ultima piesă (în afară de outro) şi, am putea spune, hitul acestui disc. Într-adevăr, Rank & File se bucură de o temă deosebit de inspirată, o construcţie cu un profil ritmic şi melodic care captează atenţia imediat. Burton preia şi aici ştacheta şi, pe swingul alert al piesei, pare că pluteşte senin cu o linie melodică nestingherită de nimic.
Nu ştiu care au fost motivele pentru care a fost ales acest nume, Mystery, ca titlu al albumului. Cert e că acest cuvânt reuşeşte să traducă oarecum „mesajul” acestei muzici. Rezultantă a ideilor muzicale ale lui Lucian Ban, aceasta ar putea fi descrisă prin câteva trăsături generale: atmosfera intimă, camerală, evitarea spectaculosului, atenţie la detalii. Pe plan muzical, toate acestea se exprimă prin anumite preferinţe armonice (sunt ocolite sonorităţile expansive), melodice (muzica lui Ban nu manifestă preferinţe spre cromatismul sau disonanţele excesive) sau ritmice. Provocarea cea mai însemnată a cvartetului Elevation reprezintă omogenzarea dintre personalitatea pianistului şi cele ale colegilor săi, care nu întotdeauna pot subscrie la caracteristicile enumerate mai sus. Însă, din acest punct de vedere, cred că Mystery reuşeşte, într-un mod fericit, să aducă la acelaşi numitor comun aceste patru personalităţi muzicale disctincte.
jazz de-a dreptu' 